Probabil asa e sa fie, probabil sunt eu prea atenta la detalii, sau poate sunt obsedata ca lumea se razbuna...dar un lucru nu'l inteleg....de ce de fiecare data revine mai tare si mai puternic...cand crezi ca ai scapat, cand crezi ca ai reusit sa dai uitarii...cand vrei sa crezi ca va fi bine....boom te loveste exact in crestetul capului...explicatii probabil sunt multe, nu stiu cat de plauzibile, dar stiu un singur lucru...destinu se razbuna pe fiecare lucru rau ce l'am comis in viata noastra, de fiecare data cand cred ca am pacalit destinu, sau cand cred ca mi'am fentat ghinionu....realizez ca mi'am lungit doar termenu....

Un simplu blog...o simpla tastatura....dar te lasa sa asterni ganduri, sa asterni indoieli, idiotenii pentru unii, sfaturi pentru altii, povesti pentru majoritatea....dar sincer face bine, e ca un tratament, te autoevaluezi...eu ma credeam vesela si continui sa cred asta....dar uitandu'ma pe blog...majoritatea postarilor au un cobtinut inchis....stiu carui fapt se datoreaza...dar doar o simpla incurajare sau doar o mana p umar m'ar face sa nu mai privesc cu teama...cu spaima sau cu regret...

Ciudat...azi sunt aici...scriu....maine poate nu mai am ce scrie...sau poate nu mai pot scrie...sau poate....Doamne cate ganduri...sunt descurajata....tragi un fum si inca un fum din tigara ta si privesti in gol....nu stii ce sa crezi inima si stomacu iti tremura....is senzatii....is ganduri care te macina...si totusi...oare te intelege cineva?oare se va termina cosmarul?oare va fi bine?sa speram ca da....stingi tigara in scrumiera si te ridici...pleci mai departe ca si cum nimic nu sa intamlat...dar frica ramane...frica de ce?de viitor...de prezent...si de trecut...