10 motive sa nu mai vreau sa traiesc....

1. Ploua afara....
2. Ploua in sufletul meu...
3. Nu imi gasesc rostul...
4. Nu am pentru ce si pentru cine trai...
5. Ma simt in plus...
6. Am obosit...
7. Vreau ceva nou...
8. Sunt deprimata...
9. Sunt dezamagita...
10. Ploua pe chipul meu...

no love...no more...

ce este de fapt iubirea?

De multe ori aud in jurul meu cuvantul IUBIRE sau TE IUBESC...dar ce este cu adevarat aceasta?

Se zice ca iubirea are legatura cu inima...acolo se cuibareste si acolo ramane...deci astfel constat ca e un sentiment....un sentiment placut...nobil ce te face sa fii mai bun...

Mai are legatura si cu culorile...de obicei iubirea o intalnesc des asociata cu culoarea rosu...cu florile...deci de aici deduc ca e o chestie ce iti baga in sange romantismul....interesant...Cuvinte frumoase, declaratii si tot ce cuprinde intreaga fiinta mai bun este oferit...devii darnic...

Apoi aceasta te transforma intr'un copil...vezi totul prin ochii unui copil, totul are culoare si nu ai nici o grija, nu iti mai pasa de nimic...esti disperat dupa un alint...esti in continua cautare de atentie si afectiune, iar zambetul tau molipseste lume in jurul tau....

Se zice ca aceasta "iubire" despre care vorbesc atrage in plasa sa mereu doua persoane total diferite, doua caractere opuse...astfel ele reusesc sa se completeze si sa nu se plictiseasca una de cealalta...

Apoi avem numarul magic ca in fiecare basm...bine aici e vorba de 2...in basme predomina 3 sau 7...dar si in iubire poate aparea a treia persoana...si se pare ca atunci se complica...dar nu ma arunc pana acolo....fac o analiza a iubirii simple...desi se mai zice ca nu e niciodata simpla precum pare... 

 

Acum ca am facut asa o analiza tot in ceata sunt...trebuie sa iubesti sa vezi cum e...eu o vad roz...pentru ca aflu ca este un lucru bun...unii o vad ca pe un chin deoarece sufera din pricina ei, dar eu am alta parere...

IUBIREA O INTALNESTI DOAR O DATA IN VIATA, SI DACA NU STII SA O PRETUIESTI ATUNCI CAND O AI, ITI DAI INTREAGA VIATA PESTE CAP....

vreau un manual de utilizare pt viata

Imi aprind o bine meritata tigara pe care o trag in plamanii mei dornici...e sfarsit de saptamana...sunt epuizata...nu obijnuiesc sa ma plang...dar ma simt obosita...am ajuns acasa si ma bucur ca e vineri...vineri e ultima zi de munca din saptamana...maine pot dormi cat vreau....

Nu am nici o tristete, dar nici o bucurie...pot zice ca sunt neutra?

Ai privit vre'o data mainile si ai avut senzatia ca ai viata in ele? eu imi privesc mainile lipsite de vlaga...si totusi am in ele ceva de calibru mare...viata mea...viata mea se afla in mainile mele...e acolo o simt...pot face ce vreau cu ea, dar cel mai rau e ca nu stiu ce sa fac cu ea...si realizez ca imi fumez viata ca tigara asta fara pic de tarie...de ce cand primim in dar aceasta viata nu ni se da si un manual de utilizare?ar fi mai usor, am sti ce sa facem fara sa incercam diferite drumuri...sau caractere care nu ni se potrivesc...am terminat tigara imi aprin alta, si probabil alta dupa...dar raspunsu tot nu'l voi afla...nu'mi  ramane decat sa ma bucur de odihna...si sa caut in continuare macar o eticheta la viata asta...

azi amintitrile m'au rascolit...

Ploaia imi dadea o stare de plictiseala...dar nu de disconfort ca alta data...ma simteam bine si optimista...la fel am ramas pana in momentul de fata...am scos telefonul si mi'am pus castile in ureche...am dat drumul la playlist sa cante...erau melodii vechi...pe care nu le'am mai ascultat de ceva timp, ramase in cardul de pe telefon...atat de vechi ca la fiecare melodie imi aminteam cate o chestie din trecut...lucruri placute, sau neplacute...acum zambeam si ma gandeam..."daca as putea da timpul inapoi, nu sa schimb ceva, caci majoritatea erau greseli, ci sa retraiesc acele clipe"...si din nou am acel zambet...un zambet dulce...a fost frumos, fiecare clipa de tensiune, fiecare aventura, sa stai cu doi baieti in acelasi timp...sa sucesti minti de barbat si apoi sa intorci spatele...nopti pierdute...baute...si atunci cand pierzi pe cineva sa faci orice sa il aduci inapoi, cand il aduci sa il lasi tu...o adevarata joaca...ma jucam...imi placea...si din nou vechea Alexandra vrea sa iasa din mine...vrea sa retraiasca la maxim...ma intreb daca ar trebui sa o las...ar fi placut...dar nu...au suferit persoane pentru jocurile mele...acum ma multumesc cu amintirile...o senzatie ciudata...imi sting tigara si imi zic ca doar asta mai am din vechiurile obiceiuri...fumatul...si ma bucur...

povestea oului...

In regatul oualelor se traieste dupa un anumit principiu...oul cel mai proaspat e desemnat regele zilei...si uite asa intr'o zi obijnuita de marti in tara frigiderului stau in casele lor 10 oua bine cuibarite in cofraj...o galagie infernala...caci 2 oua se considera la fel de proaspete....ce e de facut?...ar fi o solutie...sa intrebe gaina care ou l'a scos primul...dar in drumul spre gaina se pot intampla multe...dar cand forfota era in toi si cand dezbaterile duceau spre un punct...am intrat eu in tara frigiderului...si foarte hotarata am facut dreptate...am luat cele doua oua...

I'am lovit cap in cap si i'am facut regi in tigaia ce era inchinsa...la randul lui stomacul meu era rege...satul...

Azi am avut o zi plina de imaginatie...tot ce am facut am vazut drept o poveste...e fascinant cum uneori poti imbina gluma cu utilu...acum ca nu mai am nimic interesant de zis....de parca pana acum as fi avut ma intind in taramul viselor ce iti implineste orice dorinta...

De pe botul panterutze zboara poop roz :D

plina de vise

Plina de vise...colorata de zambete...asa am pornit ziua de azi...o noua saptamana...ziua mea preferata...boala pare sa ma paraseasca si panterutza isi arata din nou dintii printre buzele ridicate intr'un suras...Roz e culoarea mea preferata! ;)) si nu le am cu compusul dar imi vin niste cuvinte in minte ce se leaga...nu imi descriu starea...is doar cuvinte...

Un inger inocent...

Ce arde'n mine lent...

Flamand si insetat...

In lacrimi inecat,

Lacrimi pure de iubire,

Slab si visator de fire...

Atipeste'n somnul sfant...

Duce chinul in mormant.

Finish sunt o poiata ;)) poop roz

de te'am mintit...

O melodie de suflet...nu sunt fan Adela Popescu, dar are 2 melodii ce imi sunt foarte dragi...

Sorb usor din cana de ceai si ascult versurile astea ce imi aminteste ca minciuna nu poate fi ascunsa la nesfarsit...si singurul ce sufera e cel ce minte...

inca o zi in pat...

Cea mai grea pedeapsa cand eram mica era sa nu ma lase ai mei afara...acum am ajuns sa cred ca sunt pedepsita...si nu e destul ca nu am iesit azi din casa...mai am si noptiera plina de pastile...servetele, cani de ceai, termometru...si alte lucrururi ce crede sora mea ca imi sunt necesare in combaterea gripei...am mancat lamai cat sa imi acreasca sufletul si am baut ceai cat sa fiu hidratata tot anul...pastile cred ca am in mine cat o farmacie...singurul prieten imi este leptopul care il am in pat cu mine si ma mai face sa imi treaca plictiseala...abia astept sa imi revin...usor usor ma lasa durerea din gat si temperatura nu mai am...sa speram ca ziua de maine va fi una normala...roz...ca poop dau dupa ce imi trece gripa...

in camera mea roz virusii zboara tantosi...

Am cazut, sunt jos...de fapt sunt in pat...dar sanatatea mea e la pamant...ma uit in tavan si incerc sa adorm...sa aman durerea...dar se pare ca nici somnul nu ma mai ia...cate chestii roz...dragute....dar pline de virusi...doamne...imi vine sa arunc cu clor in aer...lucrurile mele roz...sunt bolnave...sunt calarite de virusii ce eu ii eman in aer cand tusesc sau stranut...

Cel mai urat lucru e sa te trezesti dimineata sa te duci la munca si sa constati ca ai o gripa atat de bine lipita de tine...partea cea mai nasoala e ca trebe' sa te ridici din pat desi esti sigur ca in halul in care arati nu vei putea lucra si vei fi trimis acasa...atunci de ce trebe' sa parcurg iar toate etapele de pregatire pentru munca?mi'am zis in dimineata asta...asa ca am aruncat pe mine niste haine, mi'am prins paru si gata, surprinzator de repede eram gata...Partea cea buna cand esti blonav...esti dadacit...ti se acorda atat de multa atentie ca deja nu o mai vrei...si uite asa dragul meu blog panterutza e acum o biata matza bolnava, gripata...mi'au obosit chii, taci ca e bun adorm...

roz...ca poop nu dau sa nu te contagiez....

soarele mi'a zambit...

Azi soarele mi'a zambit...am privit lung la el intr'un ochi si ma intrebam de ce e amabil cu mine...si am inteles...incerca sa ma ajute...si a reusit...am intins bratele larg si l'am cuprin in brate...ma incalzea...imi umplea sufletul de fericire si de energie...am privit in jur si totul era verde...am ridicat din nou capul si am zambit inapoi soarelui...ochii imi sclipeau...am reusit!m'am eliberat...iubesc atat de mult soarele...ma simt in elementul meu cand e pe cer...cred ca asta am fost intr'o alta viata...

Sunt libera din nou, pot zambi cu usurinta fara a ma preface....soarele a apus...dar eu inca ii vad zambetul si inca ii mai simt imbratisarea calda...

Inca o zi...zboara timpul precum fluturii...ma parasesc zilele ca speranta...rozul il privesc si nu il mai inteleg...

Asteptarea e cea mai grea povara ce o port...astept...in fiecare noapte...in fiecare zi...dar nu vine?cine?nici eu nu stiu...zambesc...e ciudat cum cineva poate astepta cu atata nerabdare, cum poate dori cu atata forta, cum poate visa la ceva ce nu stie ce e...

Nu mai stiu ce vreau...is prea debusolata...nu imi mai gasesc calea in viata, drumul pe care sa pasesc cu incredere...oricat as vrea sa fiu inteleasa nu voi putea fi...caci nici eu nu ma inteleg...pot doar sa zic ca te astept...inca te astept...astea sunt cuvintele ce imi vin in minte fara o directie anume...fara un destinatar sau ....o iau razna...ascult melodia asta...e superba...ma linisteste...si imi exprima sentimentele fara ca eu sa incerc sa o fac...ma las purtata de val si o lacrima din ochi imi evadeaza...cat as vrea sa o pot face si eu...incontrolabil o voi face...

noapte buna...

save me...

Ai avut momente in care sa simti ca te duci la fund? Ca te ineci, ca nu mai ai nici o scapare?...azi am avut o zi teribil de...nu gasesc cuvantul...cred ca la pamant...fara chef de nimic...azi am lucrat teleghidata...am facut totul mecanic...am fost pusa pe pilot automat...totul in jurul meu se misca dar nu puteam reactiona...inca ma aflu in starea aia...is fara vlaga...Deprimata!asta e cuvantul...sunt deprimata...lipseste ceva...si nu imi dau seama ce...astept ceva...si totusi nu stiu ce...e aiurea...

Simt cum tristetea ma trage la fund...ma inec in tristete...in deprimare...si nimeni nu e aici sa ma salveze...dar oare vreau sa fiu salvata?...sau imi doresc cu adevarat sa ma inec...privesc in gol...nu mai sunt eu...nu ma mai recunosc...pana nu de mult emanam energie pozitiva...acum...sunt un element negativ...ma intreb daca o lacrima ar spala tristetea de pe chipul meu...dar nu cred ca reusesc sa o storc din ochii mei ce clipesc fara sa tina cont de ce se intampla in mintea mea..

Sunt obosita...si jenata de tot sentimentul asta...pacat ca nimeni nu intelege si ...

Ma intind in patul meu roz...si nu stiu ce sa scriu...ma uit la picioare si ma gandesc...tocurile ar trebui interzise...de ce?...te obosesc...dar inca le port...

Imi place ziua de luni...de ce? simplu...imi place...e inceputul unei saptamani...imi plac inceputurile...si ma gandesc poate ar trebui sa incep si altceva in afara de o noua saptamana...

Scumpul meu blog...am avut o zi frumoasa...dar zambetul mi'a alunecat de pe buze cand am realizat ca azi e ziua indragostitilor...eu nu am pe nimeni langa mine..nu ma jeneaza la fel de tare ca papucii cu un numar mai mic in care imi inghesui picioarele sa imi fac piciorul mic...da am obsesia asta...port 37 dar mi se pare ca am piciorul mare...dar recunosc ca am fost putin frustrata de faptul ca nu a fost nimeni acolo sa ma sarute, sa imi ofere o floare...macar un trandafir...

Sunt obosita...de aceea stau intinsa in pat incaltata...inca imi fac curaj sa ma dezbrac sa pot adormi...a mai trecut o zi...vor mai trece multe...dar important e ca sunt eu impacata cu mine...

Sa ma dau jos sa nu ma dau?ma dau jos sa ma eliberez si ma arunc intr'un somn...

Noapte buna! si vesnicul poop roz :)

imi colorez vise....

Esti din nou aici...inca nu am deschis ochii dar iti simt parfumul...stai si ma privesti cum dorm...nu mai pot tine ochii inchisi, vreau sa iti vad chipul atat de drag...imi zambesti...

- Buna dimineata amo...dormeai ca un copil, nu am rezistat sa nu te admir...

Iti zambesc politicos...nu ca alta data....si te sarut incet si somnoros...abia imi atingi buzele de frica sa nu mi le zdrobesti....mana dreapta imi aseaza ocrotitor parul zburlit...si zambesti din nou...esti atat de dulce cand faci asta...

Imi era atat de dor sa iti aud glasu...sa te privesc, sa iti urmaresc zambetul, mangaierea ce ma face sa cred ca intreaga lume e a mea....pasul...caci dispari pe usa...ochii mei se fac mari...si o intrebare e in mintea mea...ce am facut?unde ai disparut?dar apari un micul dejun...cum incercai mereu sa il faci perfect...ma hranesti delicat si grijuliu...mancarea din mana ta e atat de buna...nu as refuza'o niciodata....cu servetelul imi stergi buzele delicat, pe care apoi le saruti si nu te saturi de ele...asta e micul tau dejun...

Nimic nu e mai frumos decat sa ma iei in bratele tale protectoare si sa ma lasi sa adorm acolo....dar nu pot adormi...bratele tale imi inspira o stare plina de energie...o energie atat de fierbinte incat ma arunc asupra ta si facem dragoste asa cum am facut de atatea ori, dar de fiecare data era altfel....mai bine...

Ma imbraci....in timp ce eu ma alint si iti fac sarcina mai dificila...iti place chestia asta....imi zici iar "alintatura mica"...atat de frumos suna din gura ta cuvantul asta...

O intreaga zi o petrecem inpreuna pe malul marii...soptindu'ne vorbe frumoase...jucandu'ne si tachinandu'ne...dar seara...seara...nu e seara...e dimineata...deschid ochii...parfumul tau mi'l pot aminti perfect...dar nu e decat Kitty langa mine....care asteapta alintata...la fel cum asteptam eu in visul meu....

Buna diminata!

uitarea e mai mult un noroc decat o arta...

Tind sa cred ca o minciuna spusa de mai multe ori se transforma in adevar, mereu am crezut asta...dar acum relizez cat de tare ma insel...ma mint ca am uitat, poate, poate incep sa cred si eu...dar nimic nu e mai grav decat sa iti minti propria persoana...si totusi...viata e facuta din minciuna...

Va veni o zi in care voi vrea sa nu uit, si va fi mai dificil decat acum...caci urmele lasate adanc in inima si mintea mea se vor cicatriza...

Dar oare tu?tu poti uita?care e secretul tau?ai un as in maneca?imprumuta'mi si mie sa imi pot face noptile mai usor de suportat...

Si daca uitarea e mai mult un noroc...se pare ca sunt o ghinionista...si daca uitarea e o arta...se pare ca sunt afona la orice domeniu al artei...

think cu putin pink...ca omusteanu'

amarul trebuie inecat...

din ochii mei curg lacrimi...

Pacat ca nu sunt roz lacrimile mele...astfel a'ti fi toti inundati de un ocean roz...astfel ati sti ca ochii mei varsa ploi de lacrimi, ca in inima mea furtuna iar isi face aparitia cu fulgere si tunete oribile...ca mainile imi tremura inmarmurite pe langa corp, ca degetele imi sunt inclestate strans in pumn, pregatite parca sa lupte...dar acum in clipa de fata dragul meu blog...sunt foarte trista si simt ca puterea m'a parasit, optimistu e si el departe undeva, simt ca nu mai pot lupta...de acea degetele mele acum sunt larg deschise pe tastele ce le apas cu atata durere...Sunt in camera mea...roz...dar unde e rozul din inima mea?a disparut...totul e negru...sunt facuta ghem in pat cu leptopu langa mine....imi este frig...inima mi'e inghetata...de durere...atata furie, ciuda, durere si disperare adunata...oare pot incapea toate astea in inima mea mica?
Din ochii mei curg lacrimi...doua din ochiul drept, doua din ochiul stang...doua pe colturi ce se unesc pe barbie...pe barbia mea ce tremura...si doua pe langa nas...si se opresc pe buze...ar fi o minciuna sa zic ca plang cu lacrimi amare...plang...dar cu lacrimi sarate...asta este gustul...ma opresc o clipa si le sterg...

Asta e o cadere nervoasa sau una dureroasa?care e diferenta intre nervi si durere, care e diferenta?De ce simt durere dar de fapt nervii ma stapanesc, nervii ca nu am destul curaj sa inchei socotelile cu viata asta...care nu imi da decat palme?ce fac eu?eu o sarut si ea ma loveste...

 Asta e starea mea de dupa bucurie sau dinainte? Nu stiu...nici nu mai imi pasa...

Plangi ale!Plangi.....asta imi tot repet...Plangi si te descarca...bucura'te de momentul asta de intimitate in care nimeni nu iti poate vedea chipul invelit in boabe de apa...in picaturi de durere....Stiu ca voi inchide leptopul si voi plange in nestire....pana somnul imi va inchide ochii secati...dar stiu ca am incercat sa descriu starea in care ma aflu...

azi am evadat...

Acesta a fost micul meu colt de rai azi...aici am uitat de barfe, de suparari, de ganduri,juraminte, promisiuni goale, vorbe rele sau alte lucruri ce exista pe  parcursulcursul zilelor banale din viata mea...

Azi mi'am permis sa fiu libera...sa nu mai am ganduri...sa nu ma mai gandesc la nimic, mi'am permis sa scap de amintiri...am evadat din lumea mea si am cunoscut zambetul soarelui....m'am lasat mangaiata de vant...si m'am lasat purtata de valul dansului...m'am imbracat cu natura si am facut parte din ea...asta era doza necesara de libertate....azi am rup lanturile de la mainile si de la picioarele mele....am desfacut catusele de pe inima mea...si le'am pus pe mintea mea...mi'am pus gandurile bine legate in partea cea mai indepartata a corpului meu...care e?nici eu nu stiu...dar ma bucur ca azi am putut sa fac ce vreau cu ele :))

poop roz de la panterutza ;)

voglio far con te l'amore

cel mai bun viciu cred ca e telefonul...

Cel mai bun prieten...telefonul...pacat ca nu ma inteleg bine cu tehnologia si mai mereu e descarcat sau am uitat pe unde l'am pus...dar in rest el imi da vesti...el ma face sa scot sunete de bucurie, de tristete sau de mirare...
Tot prin intermediul sau aflu ce mai e nou...si imi practic meseria de baza ;)) barfitul :D
O melodie si indata pe chipul meu apare un zambet strengaresc...mesaje, apeluri...toate ma bine dispun...cred ca e cel mai bun dintre toate viciile mele...petrec ore la telefon...
Cel mai mult il urasc cand suna dimineata si imi da trezirea...dar in rest e cel mai bun prieten...
Un licarit in ochii mei...la fel ca licuriciul roz ce imi anunta un viitor apel...el sau ea isi face auzita vocea in telefonul meu...niste voci care imi gadila urechea prin receptorul telefonului...
Acum am iesit...am promis unei prietene ca o sun ;))
poop roz ;)

trandafirii de la tine sunt ca si amintirile...pline de spini...

Nu ma condamna pentru vorbele ce le scriu acum, desi nu le citesti...la fel cum nici eu nu te'am condamnat cand ai vrut de la mine ceva ce nu'ti puteam da...iubire...

Amintiri...e un cuvant destul de des intalnit in vocabularul blogului meu...dar poate asta ma mai tine in viata...sau poate asta ma face sa imi doresc sa imi fac cat mai multe amintiri...

Am dat din intamplare...de o cutie...am facut ochii mari cand am realizat ce contine...dar in cele din urma am deshis'o...am dat drumu tututror clipelor sa zboare in jurul meu...zeci de trandafiri uscati...poate sute...nu inteleg...de ce i'am pastrat? Ma ametesc toate acele clipe...erau frumoase....ai fost special...nu voi uita ziua cand a aparut florareasa la mine la servici cu un buchet de trandafiri si m'a intrebat daca sunt domnisoara Alexandra...si fara nici o explicatie m'am trezit cu un buchet de trandafiri in brate...frumos din partea ta...atat de frumos incat se repeta zilnic...zile la rand...ma cunosteau floraresele...credeam ca iti va trece...dar nu...pe perna gaseam cate un trandafir...cand imi puneam apa sa fac baie ma trezeam cu petale de trandafiri in cada...erai subtil...atent...si niciodata nu te opreai sa ma surprinzi...doar ca m'ai cunoscut prea tarziu...si eu nu simteam destul incat sa fac o nebunie...a fost complicat...placut...periculos...dar si dureros...

Acum privind aceasta cutie plina cu trandafiri ma intreb...oare tu nu stii ca mie imi plac crinii imperiali?

nici un cuvant...doar o imagine...

de vorba cu mine...

Inca o zi...atat il mai primesc in mintea mea...nu e drept....ma cunoaste destul de bine...ma citeste ca o carte si se joaca dupa bunul plac...si eu?eu ce?eu numic...doar ii fac jocul...dar de maine totul se va schimba...am de gand sa renunt...de parca pana acum as fi facut ceva...Ale tu ce gandesti de fapt?insiri cuvinte pe care nimeni nu le va intelege...de fapt eu imi scriu gandurile...nu le pot lasa in mintea mea sa incolteasca...nu scriu sa fiu citita...eu scriu ce am in cap....Ceea ce face e o greseala...sau poate gresesc eu...am toate defectele celorlalti si totusi ceea ce fac acestia mi se pare inadmisibil...

Am avut o zi incarcata...poate ar fi cazul sa pun capul pe perna, sa inchid ochii si sa ma odihnesc...sa nu ma mai gandesc la nimic...

Doamne cate amintiri...azi ai incercat sa le derulezi in capul tau...dar se pare ca sunt prea multe...pe unele nici nu le mai tii minte bine...

Oare in seara asta voi putea dormi linistita...dar oare el...oare el doarme linistit?sau poate doarme in bratele cuiva...ce n'as da sa dorm si eu in bratele cuiva...cuiva drag...Ce sunt de fapt gandurile?de ce vorbesc cu mine ca si cum as avea 2 personalitati?sunt una si aceiasi...dar macar ma ascult si nu ma judec...pe naiba...ma judec mai tare decat o fac ceilalti...si totusi....am toate defectele celorlalti dar ceea ce fac acestia mi se pare inadmisibil...

Noapte buna Ale...

viata ma dezbraca de caracter...

Ma uit pe geam...ma uit la strada din fata mea si vad cum viata mea face autostopul...se agata de orice sansa la fel ca o traseista care se agata de fiecare masina in care vede un barbat singur...poate e o comparatie prea dura...sau poate nu...

Dar cert este ca eu asta vad...mai vad si cum viata mea e goala...lipseste de pe ea...ce lipseste? Poate lipsesc hainele...sau poate lipseste ceva esential...ceva emotional, sentimental...

E una din zilele alea nasolale, in care ma gandesc, compar, zambesc si doare...

Totusi nu sunt suparata...din contra am un motiv intemeiat de fericire...dar faptul ca viata m'a dezbracat de atatea ori de caracter...nu imi place...

Ma uit pe strada asta...sa vad cate vieti mai stau dezbracate si fac cu mana sansei...observ ca sunt destule...inchid ochii si injur in gand...apoi regret ca am injurat...ziceam ca nu o mai fac...

Imi aprind inca o zi din viata pe care o trag in mine in cateva secunde...si in timp ce scot din mine ramasitele acelei zile imi vine in cap concluzia...imi las viata sa isi faca meseria...agatandu'se de tot ce vede o oportunitate...caci tot eu ma voi bucura de ea...