Incep sa cred ca ai facut o obsesie din a'mi rani sentimentele, a'mi provoca durere si din a te juca cu sentimentele..
De fiecare data pleci, dar te intorci...stii ca inca sunt aici...simti asta...si te bucura...dar nu recunosti...nu faci nimic decat sa intorci acel cutit in rana...
Imi spui uita'ma dar nu ma lasi sa uit...imi spui iarta'ma dar ma ranesti tot mai tare...imi arati diferite fete...deja nu te mai cunosc...
Sunt confuza, pierduta, ranita si indurerata...de ce?din cauza ta...stiu...ai fost si tu asa...dar nu trebuie sa te razbuni mereu...nu trebuie sa faci din asta o obijnuinta....
Spui ca mint...esti tu prea orb sa vezi sau esti prea impunator cu tine refuzi sa crezi...iti place sa fii mintit...nu ma voi mai justifica....voi fi doar ...nu voi mai fi....pentru tine nu voi mai fi...desi cutitul e inca acolo rasucit bine, cu ditamai gaura facuta si cu mult sange pierdut...
Adio...
cam "codificata" postarea;))insa am citit-o toata;))
RăspundețiȘtergerema regasesc in versurile tale.
RăspundețiȘtergeredar si sentimentele vor trece cadva...
sau poate nu:d
;)) Lasa ca va fi bine si el va fi cel care mai devreme sau mai tarziu va intelege ce a pierdut :) Ar fi bine sa inteleaga ce ai scris tu aici
RăspundețiȘtergereMersi pentru sfaturile date :D pwp
RăspundețiȘtergereIn legatura cu acest subiect :) ... am citi-o si este ft frumoasa , of ce sa faci cu sentimentele astea vin si trec .
RăspundețiȘtergereMallynna mi-am dat seama, inca tu nu ti-ai dat seama ceea ce sa intampalt... cu adevarat
RăspundețiȘtergere*insa
RăspundețiȘtergere