In sfarsit acasa...patul meu roz...e tot ce vreau sa vad dupa aceasta zi ingrozitoare...

Daca nu era de ajuns ca sunt depresiva si am stari tot mai ciudate...m'a luat si durerea de masea...o noapte nedormita...o zi cu o durere ce se reflecta in creier....oribil...daca as fi zis ca am durerea acea oribila, caci acum mi'a trecut...am luat o pastila...as fi fost adusa acasa, dar acasa ce sa fac?sa ma gandesc la durerea mea?nop...si a mai trecut o zi...

prietenul meu leptopul ...

Oricat de stupid ar parea, e un adevarat prieten...e aici de fiecare data cand am nevoie sau cand ma plictisesc, cand am ceva de spus sau ceva de citit...adorm cu el in brate si el imi canta sa adorm...un prieten mai bun nici daca nu vroiam nu gaseam :)) doar ca in ultima vreme sunt atat de obosita si muncesc atat de mult ca nu mai apuc sa vorbesc prea mult cu el ;)) oricum el stie ca il iubesc si ii multumesc pentru fiecare clipa ce ma lasa sa tastez...poop roz

un inceput?...

Sa il primesc cu bratele deschise sau sa ma joc cu el...sa il primesc in viata mea sau doar sa intru eu in a lui...sa fie ceea ce vreu...dar oare vreau?

Imi plac inceputurile...sunt frumoase...emotii, zambete si jocuri de cuvinte, totul te incanta si te bine dispune, te face sa fii distrat...

L'am cunoscut acum cateva zile pe internet...nimic neobijnuit...vorbesc cu multi tipi pe net...am avut o gramada de intalniri cu baieti cunoscuti pe net...multi prieteni facuti asa...unu chiar m'a facut sa ma bag intr'o relatie cu el...

Am schimbat cateva vorbe cu baiatu si m'a atras stilu in care vorbea...am continuat sa vorbim la tel si sambata de ce si cum nu stiu da fara sa fie nimic stabilit ne'am vazut...eu cu o prietena si el...dragut si plin de viata...continuam sa vorbim si el aduce vorba de o relatie...inca nu sunt hotarata...dar doza mea de adrenalina imi zice sa nu ma grabesc ;;)) hai poop roz

rampapapam ram papapam rapapapam

langa inima mea...

 Intinsa pe spate i'a venit in cap o imagine ce a facut'o sa aiba emotii...sa simta din nou....
In curtea unei case, un sac de box...ea coboara scarile casei pentru a plimba cainele...el...un barbat solid, puternic ce inspira atat dorinta cat si frica lovea cu putere acel sac de box...gluga pe cap ii dadea un aer atat de atragator...jocul acela o facea sa se intrebe care e sensul lui...dar acum intinsa se gandeste ca nimic nu poate fi mai masculin decat acel antrenament...trage aer in piept si isi zice..."ai pierdut ocazia sa ii zici ceva sau sa faci ceva...nu ai vrut sa vezi nimic din ce ai avut..." acum nu poate decat sa se gandeasca cu drag si sa isi croiasca alte amintiri...