Nu mai sunt eu...nu ma mai recunosc, imi aprind o tigara si las fumul sa'mi acopere chipul trist...ma inec in tacere, caut zambetul ce mereu ma salva, imi opresc lacrima ce ar vrea sa imi spele chipul sters de cei 22 de ani fara o zi...ce trece...timpul nu iarta, greselile ne urmaresc, vinovatia ne face cu ochiu, unde sa te ascunzi?nicaieri ridici capul si iti continui viata cu pasi siguri, desi nici tu nu esti sigura de ceea ce faci sau ceea ce vrei, o raza de soara apare in geam, e menita sa te faca mai optimista, reuseste intr'o oarecare masura, dar...tacerea continua sa te inece...scrii aceste randuri in speranta ca te vei simti mai usurata...asa este...si totusi tacerea revine cu un nou val incercand sa te scufunde...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
soapte