Am incercat sa imi fac un jurnal, am incercat sa ma deschid unei prietene...dar cum as putea inlocui un vechi blog unde nimeni nu ma cunoasten si totusi toti stiu cele mai ascunse ganduri ce imi circula in micul meu creier...
Imi citesc postarile vechi si ma intreb:'sa incep din nou sa scriu?as mai avea aceleasi idei, acelasi stil...si mi-am raspuns singura nu va fi la fel....asta pentru ca nici eu nu mai sunt la fel....:-)
S-au intamplat atatea in acest timp cat am lipsit din iubitul meu blog...nu as sti de unde sa incep...nu imi place sa imi povestesc viata, imi plece sa imi scriu gandurile...sincer in acest moment ma gandesc cat de norocoasa sunt acum doi ani am cunoscut acest baiat minunat care fara sa isi dea seama m-a schimbat in bine...sau cel putin asa imi place sa cred...caci proastele obiceiuri nu le-am pierdut...caci voi ramene vesnic eu...dar deja dupa doi ani intampinam dificultati pe care eu incerc sa le depasesc in modul meu...si care e modul meu?ooo da urasc monotonia si imi complic viata cum nimeni nui poate...poate ca asta e menirea mea...printre iubiri, trairi, greseli, regrete, greutati si monotonie sa imi croiesc o regie care nu permite acestui film sa aiba un final fericit...da situatia in care ma aflu nu are un final fericit...de fiecare data e tot mai rau....
